Thomas Kalil al Casei Albe poate fi cel mai interesant om din Washington

$config[ads_kvadrat] not found

An entertainment icon on living a life of meaning | Norman Lear

An entertainment icon on living a life of meaning | Norman Lear
Anonim

Cel mai numit grup care a sărbătorit luna trecută înapoi în viitor a trebuit să fie personalul Oficiului pentru Politică Științifică și Tehnologică al Casei Albe. Într-o postare de blog pentru OSTP, directorul adjunct al Tehnologiei și Inovării, Thomas Kalil, a făcut o rutină de cotitură pe linia dintre science fiction de acum 30 de ani și realitatea de astăzi."Multe tehnologii și idei care par a fi science fiction astăzi - cum ar fi mantaua de invizibilitate a lui Harry Potter, un costum Iron Man sau povestea lui Andy Weir despre astronauții de pe Marte - sunt explorate activ de oameni de știință și ingineri", a subliniat el.

Probabil că este relativ banal după standardele feedului tău Facebook, însă consideri că omul este un angajat al Casei Albe și că nu se îngrijește de un electorat (președintele nu mai poate alerga și Kalil este numit). Omule e în ea - și acest lucru este destul de par pentru curs.

O parte din munca lui Kalil este de a solicita viziuni îndrăznețe ale viitorului (gândiți-vă: telescopul spațial plutitor de 100 de milioane de mile) și, pentru a face acest lucru, el a devenit campion al premiilor tehnologice. În 2012, colegul Kalil și OSTP, Cristin Dorgelo, a scris un raport privind capacitatea premiilor de a obține tehnologie. Avantajele premiului sunt numeroase: obțineți o grămadă de oameni care abordează o problemă fără a trebui să explice cum să o rezolvați și nu trebuie să plătiți pentru eșec. Premiile guvernamentale tind să fie rentabile din punctul de vedere al contribuabililor, atunci când concurenții colecționează mai mult decât câștigă premiul. Prestigiul este, de asemenea, un lucru.

Premiile atrag, de asemenea, noi talente. Când Laboratorul de Cercetare a Forțelor Aeriene a vrut să-și dea seama că a oprit un vehicul care a fugit fără să-l deterioreze, așa sa întâmplat:

"Toate soluțiile preexistente - cum ar fi fâșiile de mărunțire a pneurilor sau SQUID-ul de împingere a roților - au trebuit să fie prepositionate, ceea ce a condus la decesul polițiștilor în timp ce dispozitivul a fost pus în funcțiune sau de la șoferii care se aruncau în jurul lor. Cu ajutorul Institutului Brother Wright și al InnoCentive, AFRL a deschis această provocare lumii. Ca rezultat, AFRL a reușit să înmulțească numărul de persoane care se gândesc la această problemă de peste 100 de ori și a primit o soluție viabilă într-o perioadă de 60 de zile. Un inginer mecanic în vârstă de 66 de ani, din Lima, Peru, a prezentat soluția câștigătoare - un vehicul cu comandă la distanță, electric, care poate accelera până la 130 mph în 3 secunde, se poziționează sub o mașină care fuge și apoi declanșează automat un airbag limitat pentru a ridica masina si glisati-l la o oprire."

AFRL a cumpărat designul pentru 25.000 de dolari.

Una dintre cele mai profunde arene în care premiile au jucat cu succes sunt mașinile fără șofer. În 2004, Agenția pentru Proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării a anunțat prima sa Grand Challenge, un premiu de un milion de dolari, pentru a obține un vehicul autonom pe o pistă de deșert. Toate mașinile au eșuat, astfel încât nimeni nu a plecat cu geanta. Un an mai târziu, cinci mașini au terminat un circuit prin Mojave. Roboticistul Sebastian Thrun a condus echipa de la Universitatea Stanford spre victorie; în curând, Google la smulgat. Acum, desigur, avem auto-conducând mașinile Google care sunt trase de polițiști, la fel ca și mașinile oamenilor.

În 2006, premiile lui Kalil au fost că avem nevoie de mai multe dintre ele, în special în arene dificil de rezolvat, cum ar fi agricultura în Africa și vaccinuri ieftine. El a continuat să repete acel sentiment în, de exemplu, TEDx-ul lui pe lunetă și Obama's BRAIN Initiative. Cineva îi dă acestui tip o panglică.

$config[ads_kvadrat] not found