Virgin Hyperloop Un CTO pe când poți călători pe unul: "Ani ... nu zeci de ani"

În timp ce creditul pentru publicarea hârtiei hiperlozice din 2013, care a capturat imaginația publicului, a ajuns la Elon Musk, creditul pentru dezvoltarea primei piste de testare pe scară largă și studiile de fezabilitate pe scară largă în S.U.A. se referă la Virgin Hyperloop One. În videoclipul de mai sus exclusiv Invers, CTO și cofondatorul Josh Giegel declară că consumatorii vor putea să se deplaseze cu hiperlope în următorii ani.

"Vorbim în jurul anului 2020", spune el, vorbind despre când conceptele hiperlope ca Devloop de la Virgin One vor fi pregătite pentru pasageri. "Vorbim de ani de zile și nu vorbim de decenii."

De când a lansat în 2014 Hyperloop One - compania numită Virgin Hyperloop One în 2017 - a apărut ca fiind unul dintre cei mai buni piloți din cursa pentru a dezvolta un hyperloop pe deplin operațional, care, după cum probabil ați auzit, promite să combine beneficiile călătoriei la sol cu ​​viteze asemănătoare planelor (și să economisiți bani, să încărcați). În plus față de cele patru studii de fezabilitate din S.U.A., compania intenționează să spulbere pe ceea ce spune că va fi primul hyperloop operațional din India, care leagă orașul Mumbai de orașul Pune. Dacă este reușit, timpul de călătorie dintre cele două orașe va fi redus de la 2,5-3 ore la mai puțin de 30 de minute.

Cine va fi primul care va conduce un Hyperloop de lucru?

Virgin Hyperloop One diferă de Loop-ul dezvoltat de compania lui Musk The Boring în câteva aspecte-cheie. Este ceva mai departe, compania care a lansat cu doi ani mai devreme decât The Boring Company (lucrarea inițială a lui Musk a fost un call-to-action open source pentru alte proiecte). Devloop, tunelul său de probă din Las Vegas a fost primul tunel operațional și a fost finalizat în numai cinci luni de construcție în 2017 și are o înălțime de aproximativ 500 de metri sau 1.640 de picioare.

De asemenea, este nevoie de o direcție puțin diferită de ceea ce Musk a subliniat mai întâi în lucrarea sa albă. Viziunea lui Musk a făcut apel la utilizarea unor rulmenți de aer - aproape ca niște perne asemănătoare aerului - pentru a face ca pantele hiperloop să ajungă la vârf. În film, Giegel explică faptul că, în timp ce testează rulmenții de aer, au identificat două probleme cheie care le-au făcut imposibile.

"În lucrarea albă au vorbit despre rulmenții de aer, le-am testat, au un consum foarte mare de energie și, în plus, călătoresc foarte, foarte aproape de suprafață", a spus el. "Ne-am construit propriul sistem de levitatie magnetica".

Ieșirea magnetică nu este tot atât de neobișnuită în industria feroviară, planificatorii urbani japonezi au început să experimenteze cu concepte la sfârșitul anilor 1960. Dar aceste concepte nu s-au scurs întotdeauna deoarece sunt incredibil de costisitoare pentru a le construi și a le întreține. Administrația federală a Căilor Ferate din S.U.A. estimează că deplasările mag-lev ar costa aproape 100 de milioane de dolari pe milă, Gardianul rapoarte. Giegel spune însă că noul sistem Virgin Hyperloop One dezvoltat pentru instalarea pistelor mag-lev este semnificativ mai ieftin, mai eficient din punct de vedere energetic și poate permite viteze mult mai mari.