Cele mai vechi fosile pe pământ sunt 3,5 miliarde de ani, spun cercetătorii

$config[ads_kvadrat] not found

ZEITGEIST : MOVING FORWARD 時代の精神 日本語字幕 CC版

ZEITGEIST : MOVING FORWARD 時代の精神 日本語字幕 CC版
Anonim

Aproximativ 4,6 miliarde de ani în urmă, turbionări de gaz, praf și asteroizi s-au ciocnit și legat împreună pentru a forma în cele din urmă Pământul. Oamenii de știință nu sunt siguri exact cum viața a izvorat din supa primordială a primului Pământ, dar ei cred că știu cand a făcut - și au fost de curse pentru a găsi dovezi ale acestor forme de viață originale.

Luni, într-o lucrare publicată în Proceedings of the Academy of Science, cercetatorii de la Universitatea din Wisconsin-Madison si UCLA sustin ca au gasit-o. În lucrare, aceștia raportează găsirea celor mai vechi fosile din lume într-o stâncă de 3,5 miliarde de ani excavată din Australia de Vest.

Se crede că viața a început pe planeta noastră cu aproximativ 3,8 miliarde de ani în urmă, odată cu apariția de procariote unice, cum ar fi bacteriile. Găsirea celor mai vechi dovezi ale vieții pământești a fost o rasă contestată în rândul oamenilor de știință de zeci de ani. Noile fosile descoperite în Australia includ 11 exemplare microbiene din cinci taxe distincte, reprezentând forme de bacterii și microbi din Archaea, domeniu de viață care, de asemenea, se încadrează în clasificarea procariotelor.

Oamenii de stiinta spun ca microfosilele reprezinta "un grup primitiv, dar divers de organisme" si noteaza ca fiecare dintre ele are o latura de aproximativ 10 micrometri. Asta înseamnă că opt microfossiluri s-ar potrivi pe lățimea unui păr uman.

Într-o declarație publicată luni, autorul principal al studiului, geobiologul UCLA, J. William Schopf, Ph.D. a spus că descoperirea acestor microfossiluri indică faptul că "viața a trebuit să fi început mult mai devreme decât sa crezut anterior - nimeni nu știe cât de mult mai devreme - și confirmă că nu este dificil să se formeze viața primitivă și să se transforme în organisme mai avansate".

În timp ce Schopf și echipa sa au identificat recent vârsta microfosililor, el a publicat, de fapt, descoperirea fosilelor în 1993 în Ştiinţă după ce le-a colectat în 1982 din depozitul de cireș Apex din Australia de Vest. Acest depozit este considerat unul dintre cele mai bine conservate eșantioane ale planetei, deoarece procesele geologice, cum ar fi activitatea de înmormântare și placentectonică, nu au afectat regiunea.

Pentru a identifica vârsta fosilelor, oamenii de știință au folosit IMS 1280 al lui UW-Madison, un spectrometru de masă ionică secundară capabil să separe moleculele de carbon din fosile în izotopi (molecule ale unui element care sunt diferite de mase) și să măsoare raporturile lor relative. A fost prima dată când fosilele din această vârstă au suferit acest tip de analiză. Întrucât toate substanțele organice conțin izotopi de carbon stabili, cu acest instrument cercetătorii ar putea compara cantitatea de carbon din fosile cu cantitatea de carbon din părțile de rocă care nu conține fosile. Aceste rapoarte indică caracteristicile biologice și metabolice ale fosilelor, precum și vechimea lor.

Dar unii oameni de știință concurenți nu cumpără afirmația că acestea sunt cele mai vechi fosile găsite vreodată.

În martie, au susținut cercetători de la Colegiul Universitar din Londra ei au găsit microfosilii care s-au format între 3.7 și 4.3 miliarde de ani în urmă în roci luate din Groenlanda. Dominic Papineu, cercetător la acest studiu, a declarat pentru Centrul de la Nanotehnologia din Londra, pentru Gizmodo luni, că, deși a aprobat metodele folosite în noul document, "singurul lucru pe care nu-l accept cu echipa este că acestea sunt cele mai vechi microfosilii".

Indiferent dacă aceste eșantioane australiene sunt de fapt cele mai vechi, ele sunt încă dovada incredibilului fapt că viața a fost capabilă să supraviețuiască atunci când biosfera timpurie a Pământului nu avea oxigen și conținea concentrații mai mari de metan decât se întâmplă astăzi. Dacă viața ar putea exista în acele condiții dure, atunci este posibil ca ea să poată exista și în alte părți ale universului - indiferent dacă oxigenul este sau nu prezent. Autorii studiului speră că activitatea lor va duce la o microanaliză suplimentară pe "mostre de pe Pământ și, eventual, din alte organisme planetare".

$config[ads_kvadrat] not found