Schimbarea climatică să vină pentru bolile provocate de țânțari? Oamenii de știință cântăresc

Viața într-o casă unică în America suburbană, una cu o curte liniștită și spațioasă, înconjurată de habitate naturale, vegetație luxuriantă verde, unde veneau și pleacă păsări frumoase, veverițe și alte mamifere mici, este visul american. Acum, însă, acest vis odată este amenințat de speciile de țânțari și de țânțari invadatoare care transportă agenți patogeni emergenți.

Oficialii din domeniul sănătății publice folosesc bolile transmise prin vectori (VBD) în acest context pentru a se referi la bolile sau agenții patogeni transmiși de țânțarii și căpușele care au intrat recent în populațiile umane pentru prima dată. În unele cazuri, aceste boli au fost prezente în mod obișnuit la om, dar au crescut în frecvență, în intervalul geografic sau în ambele cazuri.

Expunerea la căpușe și țânțari este cel mai mare factor de risc unic pentru bolile transmise prin vectori, iar introducerea acestor vectori în noi zone geografice a fost un factor cheie care contribuie la apariția acestor boli. Dovezile de acumulare sugerează că schimbările climatice facilitează extinderea geografică a vectorilor de țânțari și căpușe de importanță pentru sănătatea publică.

Noi afecțiuni care apar în vectori în SUA

Timp de mai mult de o jumătate de secol, focarele febrei dengue nu au fost înregistrate în Statele Unite continentale. Cu toate acestea, infecția locală a fost înregistrată în ultimul deceniu în Texas și Florida, o situație care a condus la reînnoirea interesului față de amenințarea reprezentată de vectorul de țânțari Aedes aegypti.

Studiile aprofundate ale înregistrărilor climatice de peste patru decenii arată că schimbările bruște de temperatură au fost imediat urmate de o creștere corespunzătoare a encefalitei cauzate de căpușe în Europa Centrală și de Est. Oscilația Southern El Niño, care rezultă din modificările temperaturii aerului din Oceanul Pacific, care la rândul său provoacă schimbări de temperatură și precipitații, a devenit un experiment natural pentru determinarea efectului climatului asupra bolilor infecțioase. Studiile anterioare ale ENSO arată că temperaturile mai calde și schimbările extreme ale precipitațiilor sunt asociate cu un risc mai mare de boli cauzate de căpușe în vestul Statelor Unite.

Această constatare este deosebit de importantă, deoarece scenariile privind schimbările climatice prevăd că evenimentele de tip ENSO trebuie să devină mai frecvente. Acest lucru este exemplificat și de răspândirea globală recentă a virusului Zika, în care condițiile climatice extreme în cursul unei luni în mai multe părți ale Americii de Sud în 2015 au fost urmate de răspândirea virusului Zika în acea locație în luna următoare.

Schimbările climatice și vectorii bolilor

Teoretic, schimbările climatice, vectorii de țânțari și căpușe se adaptează unor medii noi, ceea ce duce la schimbări în distribuția spațială, în sezonalitate și în ratele de incidență a țânțarilor și a căpușelor care transportă boala pe măsură ce se deplasează în diferite regiuni.

Schimbările climatice pot determina modificarea ratelor de îmbolnăvire prin diverse procese, inclusiv un efect direct asupra vectorilor de țânțari și căpușe și efectele indirecte asupra vulnerabilității umane la VBD-urile emergente. De exemplu, temperaturile mai calde duc la perioade de reproducere mai lungi și la rate mai mari de incubație, în special pentru populațiile de țânțari. Acest lucru va determina aceste vectori să caute mai mult teritoriu, care este, de asemenea, mai ușor disponibil din cauza temperaturilor mai ridicate.

Mediile caracteristice pentru cele mai multe proprietăți rezidențiale suburbane reprezintă habitatul aantic pentru acești vectori, ceea ce ar putea explica de ce mai multe semne și infecții umane cu VBD emergente sunt raportate tot mai mult din zonele rezidențiale.

Efectele indirecte ale temperaturilor mai calde includ slăbirea sistemelor imunitare umane după secetă sau inundații și perturbări ale sistemului de sănătate ca urmare a dezastrelor, cum ar fi uraganele și inundațiile. Mulți oameni de știință consideră acest mecanism indirect, în care condițiile climatice excepționale afectează comportamentul oamenilor și sporesc expunerea la vectori, pentru a explica o mare parte a modului în care schimbările climatice afectează răspândirea VBD-urilor emergente.

Un cuvânt de prudență

Deși dovezile privind asocierea dintre schimbările climatice și creșterea VBD-urilor sunt puternice, ar trebui să ținem cont de faptul că asociațiile nu indică întotdeauna o legătură de cauzalitate. Pentru a atribui fără echivoc distribuția în schimbare a vectorilor de țânțari și căpușe ale VBD-urilor emergente la schimbările climatice, principiile științifice ale cauzalității trebuie stabilite în condiții experimentale randomizate.

Pentru oamenii de știință care spun definitiv că schimbările climatice sporesc în mod direct populația de țânțari și căpușe care transportă boli, ar trebui mai întâi să demonstreze că schimbările în distribuția acestor vectori de boală nu se datorează altor factori.

De ce ar trebui să ne pasă de asocierea dintre schimbările climatice și răspândirea VBD-urilor emergente? Pentru unul, bug-urile comune pot transmite mai mulți agenți patogeni. De exemplu, țânțarul Aedes aegypti singurul poate răspândi virusul Zika, virusul dengue, virusul Chikungunya și virusul febrei galbene, în timp ce bifați Ixodes scapularis singur poate transmite agenți cauzali ai bolii Lyme, anaplasmoză și babesioză, printre altele.

În al doilea rând, multe dintre aceste boli conduc la creșterea costurilor de îngrijire a sănătății, invaliditate și chiar moartea pentru persoanele afectate.

Până în prezent, dovezile actuale sugerează că, în timp ce schimbările climatice reprezintă un factor important în variațiile geografice și sezoniere ale bolilor provocate de țânțari și căpușe, alți factori, inclusiv modelele de utilizare a terenurilor, factorii socio-economici și culturali, controlul dăunătorilor, și răspunsul uman la riscul bolii joacă, de asemenea, un rol.

Sunt necesare studii mai riguroase pe termen lung pentru a demonstra fără echivoc impactul schimbărilor climatice asupra VBD-urilor emergente de importanță pentru sănătatea publică. Dacă schimbările climatice sporesc transmiterea acestor boli, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a înțelege cum are loc acest lucru în vederea prevenirii acesteia. În caz contrar, visul american privind proprietatea asupra locuințelor în suburbii este amenințat și schimbările climatice ar putea fi adăugate în curând în lista lungă de nedreptăți și provocări care au subminat acest vis american.

Acest articol a fost publicat inițial în The Conversation de Oghenekaro Omodior și Daniel Becker. Citiți articolul original aici.