Este sezonul hurricane mai rău din cauza schimbărilor climatice? Un om de știință explică

Hurricane Harvey, cu cantitatea istorică de precipitații peste Texas, urmată de un șir de uragane Irma, Jose și Katia în bazinul Atlanticului de Nord în 2017, a declanșat întrebări de lungă durată cu privire la orice legătura dintre uragane și climă.

Putem într-adevăr să acuzăm aceste uragane recente de schimbările climatice? Sau sunt pur și simplu o coincidență a naturii care se întâmplă o dată la câteva decenii, similară cu triplele lui Hurricanes Beulah, Chloe și Doria din 1967?

Vezi și: Uraganul Florența: Ora de sosire, Prognoza precipitațiilor, Predicții de inundații

Răspunzând la aceste întrebări se află în centrul cercetărilor climatice actuale ale uraganului pe care oamenii de știință atmosferici încearcă să le înțeleagă. Există semne că schimbările climatice pot influența uraganele în mai multe moduri diferite. Cu toate acestea, aceste semnale sunt neconcludente datorită înțelegerii necorespunzătoare a modului în care uraganele interacționează cu mediul.

Legătura la temperatura oceanică

Deoarece virusul gripei se transformă în medii diferite și devine mai infecțios la temperaturile reci de iarnă, uraganele depind de mediul ambiant pentru existența și mișcarea lor. În ce măsură mediul înconjurător afectează dezvoltarea uraganelor este într-adevăr printre temele cele mai studiate în cercetarea uraganului.

Dovezi privind rolul mediului în dezvoltarea uraganelor au fost remarcate încă de la începutul anilor '50, dar, la sfârșitul anilor 1980, Kerry Emanuel la MIT a realizat o etapă importantă în studiile sale privind dinamica uraganului.

Ideea lui a fost de a considera uraganele drept motoare termice care pot extrage căldură de pe suprafața oceanului și o pot epuiza în troposferă. În acest fel, Emanuel a reușit să obțină o expresie matematică care arată modul în care intensitatea maximă potențială a uraganului poate atinge într-un anumit mediu, depinde de temperatura și temperatura superficială a mării, în apropierea vârfului troposfericei atmosferice, în jur de 14 kilometri, mare. O temperatură mai ridicată a suprafeței mării ar avea ca rezultat o intensitate mai mare, conform formulei lui Emanuel.

În esență, relația lui Emanuel între intensitatea uraganului și temperatura de suprafață a mării determină cât de puternic poate fi un uragan pentru o anumită condiție de mediu. Numeroase studii au confirmat apoi importanța temperaturii suprafeței mării în controlul intensității maxime a uraganului și sugerează o creștere cu 2-3% a rezistenței la uragan la 1 grad de creștere a temperaturii pe suprafața mării în condiții favorabile.

Din această perspectivă, este foarte tentant să afirmăm că variațiile intensității uraganului trebuie să fie legate de climatul global datorită rolului vital al temperaturilor oceanice în dezvoltarea uraganului. Într-adevăr, multe studii privind climatologia intensității uraganului consideră că temperatura oceanului este un proxy principal pentru a detecta tendința viitoare în schimbarea intensității uraganului.

Consensul comun în rândul acestor studii este concluzia că uraganele viitoare vor avea tendința de a fi mai puternice decât cele din climatul actual, presupunând că temperatura pe suprafața mării va continua tendința actuală de încălzire în viitor.

Privind la Extremes pentru indicii

În timp ce ne putem aștepta la o creștere a intensității uraganului ca urmare a creșterii temperaturilor oceanelor, interpretarea acestui rezultat la un uragan specific se dovedește a fi foarte diferită.

Pentru o ilustrare intuitivă a cât de dificilă poate fi aceasta, ia în considerare modul în care schimbările climatice pot afecta aspecte ale vremii noastre, cum ar fi variația zilnică a temperaturii.

De exemplu, o viitoare încălzire a temperaturii aerului de 0,5 grade în următorii 10 ani ar fi în cea mai mare parte mascată de orice variație de temperatură zilnică, care este în intervalul de 10 grade între zi și noapte. În acest sens, ar fi grabnic să ajungem la o concluzie că intensitatea ridicată a uraganului Harvey sau Irma este cauzată de schimbările climatice, pur și simplu pentru că fluctuațiile condițiilor meteorologice locale ar putea contribui mult mai mult decât semnalele privind schimbările climatice.

Pe lângă fluctuațiile de intensitate zilnică datorate condițiilor locale de mediu, uraganele pot avea și comportamente haotice care determină variația intensității lor. Un studiu recent a arătat că variațiile interne ale intensității uraganului ar putea fi la fel de mari ca 10-18 mile pe oră, ceea ce este mai mare decât ceea ce ar fi indus de schimbările climatice.

Pe de altă parte, nu ar trebui să renunțăm în mod naiv la orice afirmație potrivit căreia efectele extreme ale uraganului Harvey sau Irma sunt simptome ale schimbărilor climatice.

Unele cercetări au arătat că schimbarea climei globale ar putea duce la o schimbare a comportamentelor fluxului de jeturi din America de Nord. Inundațiile legate de Harvey au fost neobișnuite, deoarece furtuna a stagnat peste Texas pentru mult mai mult decât orice alt uragan. Deci, în timp ce cunoștințele noastre actuale nu ne permit să conectăm intensitatea lui Harvey la orice schimbări specifice ale climei, anormalitatea lui Harvey care se oprește de-a lungul pământului ar putea fi o manifestare a schimbării circulației globale într-un climat mai cald.

De asemenea, apariția triplă a uraganelor în bazinul Atlanticului în perioada septembrie 2017 ar putea fi un alt potențial semnal al condițiilor mai favorabile pentru formarea uraganului din cauza schimbărilor climatice.

Din perspectiva climatologică, frecvența și amploarea acestor extreme extreme, cum ar fi perioada prelungită a terenului uraganului Harvey sau intensitatea extremă a uraganului Irma, sunt adesea de interes deosebit pentru cercetători. Acest lucru se datorează faptului că aceste extreme sunt semnale ale schimbărilor climatice care pot fi diferențiate de variațiile de zi cu zi.

Limitele înțelegerii noastre

Împreună cu impactul direct al climatului asupra intensității uraganelor, o altă influență imaginară a climei asupra uraganelor este trecerea modelului de traseu de uragan în viitorul climat.

În principiu, o schimbare a modelelor globale de circulație a aerului ar putea influența fluxurile de direcție care conduc mișcarea uraganului, la fel ca o frunză purtată de un râu. Astfel, variațiile circulațiilor globale asociate cu schimbările climatice ar putea introduce un alt grad de variabilitate a impactului uraganului pe care trebuie să-l luăm în considerare.

Un studiu climatologic recent, condus de James Kossin de la Universitatea din Wisconsin, a sugerat o schimbare stradală a localizării intensității maxime a uraganului într-un climat de încălzire. Dar, spre deosebire de legătura dintre intensitatea uraganului și mediul ambiant, legătura dintre schimbarea circulației globale și mișcarea uraganului este mult mai greu de cuantificat în prezent.

Vezi și: Evacuarea uraganului din Florența: Carolina de Sud a transformat I-26 într-o stradă cu sens unic

În timp ce cercetarea asupra uraganelor ne dă un sentiment bun despre modul în care uraganele s-ar schimba într-un climat mai cald, măsurarea acestei schimbări și, în special, legarea unei caracteristici unice a unui uragan specific față de schimbările climatice, depășesc nivelul actual de încredere.

În realitate, există câțiva alți factori care ar putea interfera puternic cu dezvoltarea uraganelor, cum ar fi schimbarea temperaturii atmosferice cu înălțimea. Acești factori afectează în mod direct interacțiunea uraganelor cu mediul înconjurător. Cu toate acestea, acestea sunt foarte dificil de cuantificat în contextul schimbărilor climatice, datorită diferențelor de timp dintre dezvoltarea uraganelor - măsurată în ordinea zilelor și săptămânilor - și schimbările climatice, care au loc peste decenii.

Din perspectiva unui om de știință, lipsa de înțelegere a impactului climatic asupra uraganelor este dezamăgitoare, dacă nu iritantă. Pe de altă parte, aceste incertitudini continuă să ne motiveze să căutăm orice legătură posibilă între uragane - inclusiv intensitatea, frecvența, timpul de formare și localizare - și climatul. O mai bună înțelegere a relației dintre uragan și climă este necesară, deoarece, în cele din urmă, cunoașterea poate servi societății.

Acest articol a fost publicat inițial în The Conversation by Chanh Kieu. Citiți articolul original aici.