China declară ambitioasele arctice

Vineri, China a lansat primul său document de strategie care își conturează ambițiile pentru Arctica.

În lucrare, ea se declară un "stat aproape de Arctica" cu interese comerciale și de cercetare în nordul globului. China a fost mult timp interesată de arctic pentru rutele de transport maritim; resursele naturale, inclusiv petrolul, gazele, mineralele și pescuitul; precum și explorarea științifică.

Dar, chiar și după ce documentul a arătat că Arctica este un "drum polar de mătase", ea a avut ca scop și atenuarea unor preocupări legate de amploarea ambițiilor sale, promisiunea de a sprijini standardele și cooperarea internațională și echilibrarea interesului economic cu protecția mediului.

Aceasta nu este prima manifestare a interesului Chinei în Arctica, deși poate fi cea mai clară și mai puternică indicație.

După anii de lobby, China a câștigat statutul de observator la Consiliul Arctic în 2013, o organizație interguvernamentală de coordonare formată din cele opt țări cu teritoriu arctic - SUA, Rusia, Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia - dar a devenit din ce în ce mai politic.

Anul trecut, nava de gheață a Chinei, Dragonul de zăpadă, a circulat pentru prima dată Arctic Rim și, la sfârșitul anului, a investit investiții de 27 de miliarde de dolari într-un proiect de gaze naturale lichefiate pe peninsula Yamal din Rusia.

Un nou război rece, literar?

De secole, Arcticul a fost o zonă de fascinație. De la sfârșitul anilor 1500, exploratorii au căutat legendarul Pasaj Nord-Vest, un traseu maritim prin intermediul gheții. Sute de oameni au murit în căutare, și nu a fost decât la începutul secolului al XX-lea. Onoarea a fost acordată norvegienului Roald Amundsen - deși ia trebuit trei ani și trei ierni înghețate în gheață să treacă.

De atunci, au mai existat 254 de pasaje, potrivit datelor Institutului Scott Polar de Cercetare de la Universitatea din Cambridge, cu un numar foarte mare de cresteri in ultimii ani. Anul trecut a avut loc o nouă etapă; pentru prima dată, o navă rusă a plecat din Norvegia în Coreea de Sud prin intermediul căii de navigație din Marea Nordului, fără ca un escortă să aibă gheață.

Acesta este un rezultat incontestabil al schimbărilor climatice, care dezghetează permafrostul la numere record. Această topire a gheții are ca rezultat o luptă globală pentru resursele naturale ale Arcticii - inclusiv petrol, minereu de fier, gaze naturale, cărbune, uraniu și diamante - care se încălzește.

Există potențiale sute de miliarde de dolari în joc. Conform studiului geologic american, până în 30 de procente din gazul nedescoperit din lume și 13% din petrol nu este descoperită în cadrul Cercului Arctic.

Că China este interesată de Arctica, atunci nu este o surpriză. Arctica este una dintre cele mai recente regiuni neexplorate din lume, iar interesul Chinei este alcătuit de celelalte 12 state care au statut de observator în Consiliul Arctic, precum și de o multitudine de alți actori, de la companii de turism la iahturi bogați. Diferența, totuși, ar putea fi că, mai mult decât ceilalți, China are puterea economică de a acționa pe acest interes.

Drumul de matase polar

Ambițiile gotice arctice ale Chinei trebuie înțelese în contextul ambițiilor economice mai ample ale acesteia; este ultima extindere a inițiativei Belt and Road a președintelui chinez Xi Jinping.

Primul anunțat în 2013, Belt and Road este un proiect de investiții în infrastructură care ar stimula comerțul pe traseul drumului vechi de mătase, precum și pe traseul maritim care leagă China de Asia de Sud-Est și Africa de Est. Sau, cel puțin, acesta a fost planul inițial, deși cu fiecare an care trece, pare să crească din ce în ce mai mare.

Iar acum, aparent, drumul modern de mătase atinge încă mai mult … până și în Arctica.

Dacă vă plăcea acest articol, verificați acest videoclip unde Bill Nye prezice viitorul!