Cum Incepe O Era Glaciara
Un raport de referință al Organizației Națiunilor Unite a arătat că evenimentele catastrofale induse de schimbările climatice ar putea deveni întâmplări regulate încă din 2040. În raportul publicat luni, Grupul Interguvernamental al ONU privind schimbările climatice prevede efecte dezastruoase în întreaga lume dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească la rata lor actuală. Anterior, oamenii de stiinta au crezut ca aceste consecinte grave s-ar intampla daca planeta se incalzeste cu 2 grade Celsius; acum, pragul este de numai 1,5. Un alt studiu înrudit, de asemenea publicat luni, scoate în evidență schimbările climatice extreme pe care le-a luat deja asupra psihicului uman, cu 22 de ani înainte de avertismentul din 2040.
Expunerea pe termen scurt la intemperii extreme, incalzirea multi ani si expunerea la ciclon tropical sunt toate asociate cu agravarea sanatatii mentale, spun oamenii de stiinta in revista Procesele Academiei Naționale de Științe.
"Hartia noastra - cuplata cu dovezi ca schimbarile climatice pot afecta starea de spirit umana de zi cu zi unor rezultate severe cum ar fi sinuciderea - ofera dovezi suplimentare ca expunerea la caldura, in medie, agraveaza rezultatele de sanatate mintala", co-autor al studiului si cercetatorul MIT Media Lab Obradovich, doctorat, spune Invers. Obradovich și colegii săi au ajuns la această concluzie analizând datele privind sănătatea mintală a aproape 2 milioane de americani, precum și date meteorologice și climatice zilnice între 2002 și 2012.
"Daca vom impinge cresterea temperaturii globale in gama de 2 grade plus Celsius, impactul asupra sanatatii umane, inclusiv sanatatea mintala, poate fi catastrofic", spune el.
Între 2002 și 2012, aproximativ 2 milioane de persoane au raportat starea de sănătate mintală prin intermediul Centrului de Supraveghere a Sistemului de Supraveghere a Factorilor de Risc de comportament și control al bolilor din SUA. Fiecare respondent a fost rugat să raporteze cum stresul, depresia și "problemele cu emoțiile" le-au afectat sănătatea mentală pe o perioadă de 30 de zile. Când Obradovici și colegii săi au evaluat aceste răspunsuri alături de datele privind încălzirea multianuală, au descoperit că, în medie, temperaturile lunare mai calde decât 30 de grade Celsius - sau 86 de grade Fahrenheit - au fost asociate cu mai multe rapoarte de dificultăți de sănătate mintală, comparativ cu temperaturile mai aproape de 10 până la 15 grade Celsius - sau de 50 până la 59 de grade Fahrenheit.
Ei au descoperit, de asemenea, că luni cu mai multe zile de precipitații au amplificat probabilitatea de a se confrunta cu probleme de sănătate mintală. Per ansamblu, luni cu mai mult de 25 de zile de precipitații a crescut probabilitatea problemelor de sănătate mintală cu 2 puncte procentuale, comparativ cu precipitațiile lunare zero. Legătura poate să nu fie evidentă, dar schimbările climatice sunt legate de creșterea precipitațiilor, deoarece temperaturile în creștere intensifică ciclul de apă al Pământului și sporesc evaporarea. Creșterea evaporării duce la mai multe furtuni, iar locurile cu mai multe furtuni înregistrează o creștere a precipitațiilor. În ansamblu, precipitațiile medii din SUA au crescut constant din 1900.
Este important faptul că efectul temperaturilor lunare asupra sănătății mintale este mai grav pentru femeile și persoanele cu venituri mici. Echipa a stabilit ca persoanele cu venituri reduse au fost cu 60% mai multe sanse decat adultii cu cel mai mare venit sa dezvolte probleme de sanatate mintala atunci cand temperatura depaseste 30 de grade Celsius. Aceleași efecte negative sunt observate la respondenții de sex feminin, care au prezentat probleme de sănătate mintală la o rată de 60% mai mare decât bărbații din eșantion în timpul lunilor cu temperaturi ridicate.
Acest lucru este în concordanță cu constatările constatate care demonstrează că comunitățile din lume care sunt cele mai vulnerabile la exploatare și oprimare sunt, de asemenea, cele mai sensibile la impactul schimbărilor climatice. Aici, autorii studiului observă că, deși au găsit aceste efecte, au fost deja trăgând date dintr-o țară bogată cu un climat temperat. Ei remarcă faptul că "regiunile cu climă mai puțin temperată, resursele insuficiente și dependența mai mare de sistemele ecologice pot avea efecte mai grave ale schimbărilor climatice asupra sănătății mintale".
Si in timp ce rezultatele acestui studiu pot fi tulburi, nu este prima data oamenii de stiinta au stabilit impactul impactul schimbarilor climatice asupra sanatatii mintale. Studiile anterioare au constatat că căldura și seceta amplifică riscul vizitelor de sinucidere și spitalelor psihiatrice, iar Asociația Psihologică Americană a stabilit în 2017 că stresul indus de climă este probabil să agraveze problemele legate de stres, cum ar fi abuzul de substanțe și depresia. Însă motiv exact schimbarea climatică induce sănătatea mintală slabă este dificil de spus.
"Nu putem fi siguri", recunoaște Obradovici. "Ar putea fi prin impactul căldurii asupra somnului, asupra dispoziției zilnice, asupra ratelor de activitate fizică, asupra bolilor legate de căldură, asupra performanței cognitive sau a oricărei combinații complexe a celor de mai sus. Din păcate, aceste procese sunt atât de complexe încât nu putem identifica cu ușurință cu precizie care mecanism conduce rezultatele noastre ".
Dar, în unele cazuri, motivele pentru care un eveniment indus de schimbările climatice ar putea dăuna sănătății mintale sunt mai evidente: în acest studiu, echipa a constatat că întâmpinarea dezastrului de uraganul Katrina a dus la o creștere cu 4 puncte procentuale a problemelor de sănătate mintală. Uraganul Katrina a fost una dintre cele mai grave dezastre din istoria S.U.A., care a dus la pierderea a 600.000 de gospodării.
Într-un răsucire plină de speranță, una dintre avertismentele pe care autorii acestei lucrări le notează despre munca lor este că aceste efecte observate pot să nu persiste în viitor. Oamenii, scriu ei, s-ar putea adapta "tehnologic și fiziologic la climatul mai cald" și ne-am putea adapta și prin "mecanisme psihologice de coping, cum ar fi evitarea, căutând sprijin social sau stimulând pregătirea mentală".
Este un gând frumos, atâta timp cât evitarea nu înseamnă ignorarea faptelor.
Studiul britanic arată cât de mult timp și săptămânile de lucru afectează sănătatea mintală
Mass-media este plină de ideea că munca ne va îndeplini, așa că ar trebui să ne urmărim pasiunea în orice moment. Dar un nou studiu din "Jurnalul de Epidemiologie & Sănătate Comunitară" arată că sfârșitul săptămânii de lucru și orele lungi pot fi asociate cu depresia, chiar și atunci când orice altceva în viața cuiva este bine.
Studiul privind schimbările climatice face legătura cu creșterea temperaturilor la creșterea ratelor de sinucidere
Potrivit unui studiu publicat miercuri în "Schimbările Climatice Naturale", vremurile de temperaturi sufocante sunt legate de creșterea ratelor de suicid. Folosind un model care încorporează date privind suicidul și schimbările climatice, oamenii de știință prevăd că temperaturile în creștere ar putea conduce la alte 21.000 de sinucideri în Mexic și SUA.
Exercițiu prea mult legat de starea de sănătate mintală slabă în studiul contraindictiv
Persoanele care exercită în mod regulat au avut mai puține zile de sănătate mintală slabă pe lună decât colegii lor care nu erau exersați, care erau în mod similar cu ei în termeni de factori de sănătate economică, demografică și de sănătate mintală. Ei au descoperit că mai mult exercițiu nu este neapărat mai bun: persoanele care au exercitat prea mult au raportat o stare de sănătate mintală mai gravă.