Bizaritatea creierului hrănitoare-creatură hibridă are efecte incredibile asupra aerului

Ar fi frumos să credem că casele noastre sunt sigure de poluanții din lumea exterioară, ci un nou studiu în Știința mediului și tehnologia dezvăluie că aerul din casele noastre conține o comunitate proprie de pericole pe calea aerului. Din fericire, hârtia reprezintă, de asemenea, o soluție: o plantă de plantă, care dezvoltă laboratoare, care dă naștere toxinei, care își obține puterile de purificare din ADN-ul unui iepure. Este o îmbunătățire vastă, deși bizară, pe o plantă pe care NASA o considerase odată ca un purificator de aer spațial.

Îngrijorat de modul în care toxinele din aer pot avea impact asupra călătorilor spațiați, NASA a introdus o soluție de calitate a aerului în 1989: o plantație comună numită Pothos Ivy, care are o abilitate slabă de a îndepărta o parte din toxine din aer. Acest concept de "ficat verde" - așa numit din cauza abilității ficatului de a elimina toxinele din fluxul sanguin - ar fi prins dacă Pothos nu ar fi atât de mediocru în a elimina compușii organici volatili din aer.

Stuart Strand, Ph.D., și inginer de mediu la Universitatea din Washington și autor al noului Știința mediului și tehnologia hârtie, explică faptul că aceste plante nu sunt de fapt foarte eficiente la eliminarea toxinelor din aer. Va trebui să creați o junglă de aproximativ 20 dintre ei pentru a produce un efect vizibil.

"Nu credem că plantele naturale au o mare capacitate de a elimina majoritatea acestor poluanți, dacă există," spune Strand Invers.

De aceea a modificat planta cu o genă ucidătoare de toxine de la un iepure numit CPY2E1.

Când este exprimată pe animale, gena CPY2E1 este responsabilă pentru fabricarea unei enzime care se găsește frecvent în ficat, centrul organismului pentru prelucrarea toxinelor, medicamentelor și a materialelor organice străine. Când a introdus această genă în Pothos Ivy, el spera că va îndeplini aceeași funcție: descompune eventual toxine dăunătoare în aer. Și astfel, pentru a-și testa ipoteza, el și-a incubat plantele hibride în flacoane cu câțiva compuși organici volatili obișnuiți, în special benzen și cloroform.

COV sunt toxici din aer care nu sunt doar în aer liber, ci în interior, provenind din produse obișnuite cum ar fi țigarete, clei și detergenți de uz casnic. Pe termen scurt, pot provoca amețeli sau greață. Pe termen lung, cele mai periculoase - cum ar fi benzenul și cloroformul - sunt legate de dezvoltarea cancerului.

Uimitor, după trei zile, concentrația de cloroform din flacoanele care conțin plantele manipulate genetic a scăzut cu 82%. În mod similar, el a descoperit că plantele erau bune și la prelucrarea benzenului, absorbind de la aer de 4,7 ori mai mult benzen decât plantele de tip sălbatic.

(În același timp, el a introdus de asemenea o genă pentru o proteină fluorescentă verde, care ar fi făcut plantele ușor luminescente sub lumină ultravioletă. Efectul fluorescent nu a fost la fel de izbitoare vizual ca impactul genei CPYE21.)

Potrivit lui Strand, nu avem metode minunate de curățare a aerului chiar acum - cel puțin nici unul care este posibil pentru utilizare într-o casă sau un apartament. El își imaginează plantele sale, care sunt notorii greu de ucis în starea lor naturală, ca o intervenție pe care toată lumea o poate folosi pentru a purifica aerul pe care îl respiră în interior.

"În prezent nu există dispozitive pentru locuință pentru eliminarea efectivă a COV", spune Strand, adăugând că aceștia caută un partener comercial în SUA și Canada.

În timp ce fac acest lucru, poate că vor găsi o modalitate de a face proteinele fluorescente verde - făcând aceste instalații de curățare a aerului chiar mai reci decât sunt deja.